Imi place mult sa fac supe-crema. De regula le gatesc mai mult cand e frig afara, dar de fapt sunt foarte ok oricand, pe post de cina, mai ales. Cand vii tarziu de la birou e cam nasol sa bagi sub nas o halca de carne, ca s-ar putea sa visezi urat. Zic si eu… Nu mai bine bagi lingura cu incredere intr-o chestie cremoasa, plina de gust si de vitamine, care te unge placut pe dinauntru?! Stomacul tau va zice bogdaproste, promit.

Daca vreti sa aiba mai multa consistenta puteti adauga branzeturi, fasii de bacon, smantana, depinde mult si ce fel de legume folositi in supa. Sau puteti sa o mancati doar cu niste crutoane sau cu paine prajita.

O reteta clasica de crema cu praz este supa vichyssoise, ale carei ingrediente sunt prazul, cartofii, ceapa, supa de pui si la final smantana; de fapt si supa facuta de mine e o adaptare la aceasta, cu observatia ca nu am folosit cartofii, care au rolul de a lega supa si de a o face cremoasa, in schimb am folosit orezul, cu acelasi rezultat final.

Si ca sa fiu eu mai cu mot, i-am facut si un topping picant dintr-o bucatica de muschi crud afumat de casa (de acasa, mai precis), partea verde de la praz, un ardei capia si unul iute, mic, taiate toate cubulete si trase un pic la tigaie. Parerea comuna a celor care au mancat a fost ca exact asta mai lipsea din toata combinatia.

Supa de pui e importanta aici; presupun ca ar merge si doar apa, dar totusi iese mai gustoasa cu supa. In orice caz, va rog eu frumos, nu folositi cubulete din alea, cu „gust de gaina”… Nu in conditiile in care e atat de simplu sa aveti in congelator supa facuta de voi. Eu, de exemplu, m-am obisnuit ca atunci cand dezosez un piept de pui sau cand curat de pielea mai grasa gainile de curte nu arunc osul ramas sau pielea, ci le pun intr-o oala impreuna cu o ceapa intreaga, 2 morcovi, un ardei, 5-6 catei de usturoi si niste boabe de piper, strecor zeama cand sunt toate fierte si apoi o pun la pastrare in congelator, impartita fie in pungi fie in caserole, ca sa o am la indemana cand fac supe crema, rizotto sau alte mancaruri la care ar putea fi de folos.

Ingrediente (pentru 4 portii):

  • 3 fire de praz
  • o cescuta de orez
  • o ceapa mai mare
  • o capatana de usturoi
  • 1 l supa clara de pui
  • 100 ml vin alb
  • 100 g unt
  • o bucatica de bacon (optional)
  • 50 g parmezan
  • sare si piper proaspat rasnit
  • 2 frunze de dafin.

Pentru servire: smantana, crutoane si toppingul de care va ziceam mai sus.

Executia este foarte simpla: prazul taiat rondele, ceapa maruntita in bucati mai mari si cateii de usturoi se pun la inabusit in unt; optional puteti adauga si o bucata de bacon, cat sa dea un pic de gust, pe care o veti scoate la final. Se pun si frunzele de dafin, apoi orezul, se condimenteaza cu sare si piper si se amesteca bine; cand nu mai aveti lichid in oala adaugati vinul alb, lasati sa se evapore alcoolul si turnati apoi supa, incalzita separat ca sa catigati timp.

Eu am mai pus la fiert si o coaja de parmezan, de regula le pastrez in congelator taman in acest scop.

Daca credeti ca mai e nevoie puteti sa mai adaugati si un pic de apa; luati in calcul si faptul ca orezul se va umfla destul de mult, mai ales ca trebuie sa fiarba bine-bine, cat sa poata fi maruntit cu blenderul.

Cand au fost toate fierte – nu a durat mult, 15-20 min, scoateti frunzele de dafin, bucata de bacon si coaja de parmezan si puneti blenderul la treaba.

Acum, fac o paranteza: eu am doua feluri de blender: unul cu partea care se baga in mancare din plastic si unul cu metal. Ala de plastic e bine sa il folositi pentru chestii reci, maxim caldute; daca il bagati intr-un lichid tocmai luat de pe foc in timp componentele din plastic, chestiile care invart cutitele si care intra si ele in contact cu lichidul se vor deteriora mai repede. In schimb, cel metalic nu are problema asta. Asadar, daca aveti doar din ala din plastic lasati supa sa se mai raceasca si faceti-o crema atunci.

Deci, cand supa s-a transformat in crema am mai pus-o un pic pe foc si am adaugat parmezanul ras, care s-a topit imediat, dupa care am oprit focul.

Nu am pus smantana in oala, am preferat sa o las asa si sa isi puna fiecare cata smantana vrea in farfurie. Crutoane am facut din niste paine cu seminte, iar topping-ul din afumatura, ardei si praz a fost – pe langa mancat cu lingura ca aperitiv:) – chestia care a intregit povestea.

 

Distribuie articolul:

Scris de

Alina

Salutare! Eu sunt Alina si imi place sa gatesc. Pe scurt, despre mine: moldoveanca, blonda, 30 si ceva de ani spre 40, stau la curte, in apropiere de Bucuresti. Am "decat" un sot, plus 3 catei si de curand si o pisica. Crescuta la tara, pe undeva intre Onesti si Bacau, pe Valea Tazlaului. Foarte mandra de asta. Copilarie idilica, urcat in copaci, facut baie in rau etc.etc. Familie de profesori - tata invatator, mama profa de mate, sora profa de romana, matusi si verisori de asemenea. Eu... ASE. Lucrez in vanzari = mici satisfactii carieristice, mari nervi, stres si oboseala.

Acum 3 ani am decis ca imi doresc si altceva de la viata, asa ca am urmat cursurile de cofetar-patiser de la Horeca School, unde mi s-a deschis o alta lume in fata ochilor. Chiar daca nu profesez in domeniu, cred ca asta a fost una din cele mai bune decizii luate in ultimul timp pentru ca acolo am avut ocazia sa intalnesc oameni minunati si sa ma incarc cu multa energie pozitiva si creativa. Toate experientele de acolo m-au completat din toate punctele de vedere si sunt foarte recunoscatoare pentru asta.

Aici pe blog gasiti retete variate, in mare parte usoare si cu ingrediente accesibile. Incerc intotdeauna sa nu fac risipa de alimente, asa ca multe din retetele de aici incep cu "aveam in frigider niste legume gata sa moara si m-am gandit sa fac ceva cu ele".

Sper sa gasiti inspiratie pe aici si daca va place ceva, dati-mi si mie un semn, sa ma bucur si eu putin.:)