Am vrut sa fac un tort special cu ocazia implinirii a 100 de ani de Romanie „dodoloata”, un dulce care sa inglobeze in el un pic din spiritul romanesc, de ce inseamna Romania, cea trecuta si poate, cea viitoare. Am ales sa fac un tort dens, onctuos, dulce dar si un pic aspru, asa, pentru ca suntem o tara a contrastelor, de buna seama. Un tort mic, dar inalt si mandru in acelasi timp, un tort bogat, dar cu ingrediente comune, care sa duca cu gandul la faptul ca putem face multe chiar si cu resurse putine. Ca putem sa ne ridicam chiar si daca ne credem mici, comuni si insignifianti. Ca tot ma uitam adineauri la fetele alea doua de construiesc un spital pentru copii bolnavi de cancer.

Nu intamplator am ales sa folosesc unul din ingredientele emblematice pentru deserturile care ne insotesc la marile evenimente din viata si la sarbatorile importante: nuca. Pentru ca nuca se pune si in cozonacul de Paste, Craciun sau Hram, in cazul moldovenilor mei, dar tot nuca se pune obligatoriu si in coliva. Iar acesta constanta este valabila in orice colt al tarii, de la Timisoara la Constanta si de la Botosani la Giurgiu.

Decorul l-am gandit in spiritul uniunii care guverneaza (macar) aceasta zi: cele trei spice,  pentru ca din trei ne-am facut Una, simbol al bogatiei, dar si al renasterii, cununa din seminte de dovleac si floarea soarelui care semnifica la fel, bogatie si renastere, si picaturile aurii din caisa confiata, ca sa nu uitam niciodata ca Lumina trebuie sa fie intotdeauna cea care sa ne insoteasca mereu.

Si pentru ca, pentru mine, tara inseamna in primul rand acasa, parinti, bunici, familie adica, am folosit in poza doua obiecte cu semnificatie aparte: macrameul facut de bunica mea, Mica pentru apropiati, si cruciulita veche si usor stramba, dar foarte valoaroasa, pastrata ca amintire de la un om drag, plecat de langa noi prea devreme. Pentru ca, asa cum am mai zis, e bine sa nu uitam de unde am plecat si cine suntem inainte sa pornim la drum, in orice directie.

Am sentimente amestecate legate de aceasta zi; aniversarea celor 100 de ani ne-a prins intr-un moment nu tocmai prielnic; insa nu pot sa ma gandesc ca nu mai poate exista speranta.

La multi ani, Romanie! Sa fie bine.

Ingrediente (pentru un tort de 18 cm diametru):

Pentru blaturi:

  • 4 oua
  • 160 g unt topit
  • 80 g ulei floarea soarelui
  • 80 g miere
  • 250 g zahar brun
  • vanilie
  • coaja de la o lamaie
  • 280 g faina
  • un varf de lingurita de sare
  • un plic praf de copt (10 g)
  • 250 g nuca macinata
  • 60 g stafide
  • 60 g merisoare
  • 60 g fulgi de ovaz

Pentru crema:

  • 250 g nuca macinata
  • 250 ml lapte
  • 250 g zahar (eu am pus brun)
  • 20 g amidon
  • un praf de sare
  • vanilie
  • 20 ml rom de calitate
  • 500 g unt moale, la temperatura camerei.

Mod de preparare:

Blaturile:

Se porneste cuptorul la 170 grade si se pregatesc doua forme rotunde de tort de 18 cm, cu fundul detasabil, in sensul ca se ung cu unt si se tapeteaza pe fund cu hartie de copt.

Ouale, zaharul, mierea, vanilia, untul topit si racit si uleiul se mixeaza pana devin o crema care isi dubleaza volumul.

Faina, sarea si praful de copt se cern impreuna si se adauga treptat in compozitia de mai sus, mixand la viteza mica.

La final se inglobeaza amestecand usor, cu o spatula, celelalte ingrediente: coaja de lamaie, nucile macinate, stafidele si merisoarele si se toarna in mod egal in cele doua tavi.

Se da la cuptor pentru 40-50 minute; se va rumeni destul de bine la suprafata, dar nu va panicati, oricum veti decupa partea de sus cand veti monta tortul. In orice caz, inainte de a-l scoate din cuptor, incercati blatul cu scobitoarea sau apasandu-l usor cu degetul – daca ramane urma atunci nu e gata, insa daca e elastic si revine la forma initiala se poate scoate.

Se lasa sa se racoreasca in forme, apoi se scot si se lasa la racit de tot cu fata in jos, indepartand hartia de copt de pe fund.

Crema:

Reteta de la crema am preluat-o de pe blogul Savori Urbane, o puteti gasi aici.

Asadar, am pus la incalzit 200 ml de lapte impreuna cu sarea, zaharul si vanilia; restul de 50 ml l-am amestecat cu amidonul. Cand laptele indulcit a inceput sa fiarba am adaugat amidonul, amestecand incontinuu , apoi nuca macinata, lasand pe foc vreo 3-4 minute, fara sa ma opresc din invartit in cratita. Am lasat-o apoi la racorit peste noapte, iar dimineata i-am adaugat cei 20 ml rom.

Tot de cu seara am lasat untul afara, sa fie moale si la aceeasi temperatura cu crema de nuci. Asa ca dimineata l-am pus in mixer si l-am batut pana s-a facut cremos si pufos. Am adaugat apoi cate o lingura din crema de nuci, pana cand am inglobat-o pe toata. Am pus cam 80% din ea intr-un pos, ca sa pot umple usor baturile, restul pastrand-o pentru ornat, la temperatura camerei.

Montajul tortului:

Am taiat capacul bombat la fiecare din cele doua blaturi, apoi le-am feliat in doua parti egale, astfel am obtinut 4 foi. Fundul celor doua blaturi le-am pastrat pentru baza tortului, unul si pentru ultima foaie pe celalalt – ca sa am la final un tort cu o suprafata perfect dreapta.

Asadar, am asezat prima foaie pe farfurie si am umplut suprafata cu crema. E mai simplu sa faceti asta cu ajutorul unui pos, caruia ii decupati varful si incepeti sa umpleti tortul de la mijloc spre margini, turnand crema in spirala.

Asezati cu grija a doua foaie, apasand foarte usor; repetati acelasi procedeu si cu urmatoarele doua foi, avand grija sa pastrati acelasi diametru, adica sa nu puneti vreo foaie mai hais si alta mai cea.

Imbracati apoi tortul cu  un strat subtire de crema, incepand de la suprafata spre margini, niveland cu o spatula. Dati apoi la rece minim 30 minute, apoi scoateti tortul si mai aplicati-i un strat de crema, tot asa, niveland-o, pe cat se poate, cat mai aproape de perfectiune.

Dati la rece din nou, ar trebui sa stea minim 8 h inainte de a fi mancat.

Decorul e dupa imaginatie, chef si posibilitati. La mine, azi, #atatsaputut.

 

Distribuie articolul:

Scris de

Alina

Salutare! Eu sunt Alina si imi place sa gatesc. Pe scurt, despre mine: moldoveanca, blonda, 30 si ceva de ani, 10 si ceva de kile in plus, stau la curte. Am "decat" un sot, plus 3 catei. Crescuta la tara, pe undeva intre Onesti si Bacau, pe Valea Tazlaului. Foarte mandra de asta. Copilarie idilica, urcat in copaci, facut baie in rau etc.etc. Familie de profesori - tata invatator, mama profa de mate, sora profa de romana, matusi si verisori de asemenea. Eu... ASE. Lucrez in vanzari = mici satisfactii carieristice, mari nervi, stres si oboseala.

Gatitul e "pansamentul" meu aproape zilnic, care de cele mai multe ori functioneaza. OK, asta si vinul... Pe-aici gasiti rezultatele "tratamentului" meu. Enjoy.:)