Anul trecut cam pe vremea asta am avut privilegiul sa fiu invitata lui Marius Tudosiei la emisiunea lui, „Sanatatea in bucate„, difuzata pe DIGI24 de cativa ani buni. Cum s-a intamplat asta? Pai … cu foarte mult noroc, as putea spune.:) Pasiunea pentru bucatareala insa face cumva si te aduce aproape de oameni cu care ai surprinzator de multe in comun si cu care poti lega prietenii pe viata; mancarea are ceva extrem de sincer si de adevarat in ea, iar cand gatesti sau mananci alaturi de un om nu o poti face decat fiind tu insuti, nu ai cum altfel.

Norocul meu de aceasta data s-a numit Horia, dragul meu prieten, un tip extraordinar de talentat si pasionat in tot ceea ce face. Despre el va voi spune mai pe larg intr-un capitol dedicat lui, doua randuri nu i-ar fi de ajuns.:) Deocamdata insa va zic ca este de peste un an mana dreapta a lui Marius Tudosiei in aproape orice tine de Bacanie si de Charity Shop si el m-a recomandat. Bine, in general ma recomanda si talentul meu, ca sa parafrazez un film celebru.:)

Despre Marius stiti cu siguranta multi dintre voi ca este unul din vizionarii mediului gastronomic de pe la noi si unul din putinii oameni care inca mai cred in mancarea aia cinstita, facuta cu ingrediente cat mai naturale si luate de cat mai aproape de tine. Este proprietarul Bacaniei Vechi, unde gasesti o gramada de minunatii, si al Bacaniei Vechi – the Charity Shop, un loc unde poti sa mananci mancare adevarata, la preturi cat se poate de oneste. In plus, o parte din veniturile obtinute se duce la Hospice – Casa sperantei.

In afara de emisiune si Bacanii, este implicat tot timpul in multe alte proiecte si evenimente, prin care se agita cat e ziua de lunga sa hraneasca cu mancare sanatoasa si gustoasa multa lume, de la copii de gradinita la cei ingrijiti de Hospice Casa Sperantei sau la corporatisti.

Ceea ce nu stiu insa decat cei care apuca sa-l intalneasca este ca, in ciuda lucrurilor mari pe care le face, este un om cat se poate de la locul lui, foarte cald si prietenos. Recunosc ca, fiind prima mea aparitie la TV, am fost foarte emotionata inainte (daca ma balbai?! daca ma inrosesc?! daca dau mancare pe mine?! etc.etc, fiind si extrem de inspirata sa-mi iau si o bluza alba…). Am scapat insa de ele imediat ce am dat mana cu omul. E drept ca si sticla aia de Prosecco a ajutat.:)

Pentru primul fel am ales sa fac ciorba radauteana, o reteta clasica deja la mine in familie, care mi s-a parut potrivit sa o pregatesc, avand in vedere faptul ca eu si Marius impartim cu mandrie aceleasi origini moldovenesti, ceea ce se traduce gastronomic prin multa smantana si usturoi. Reteta mea de radauteana a primit foarte multe aprecieri de fiecare data cand am executat-o, asa ca era pacat sa nu-i dau „drumul in lume” cu asa o ocazie insemnata.:)

Am mai facut si desert: briose cu ciocolata, prin care am vrut sa va arat cat e de simplu sa creezi combinatii inedite dintr-o reteta clasica, putandu-i da arome care sa te duca cu gandul la cu totul altceva. Astfel, am combinat cafeaua cu crema mascarpone, ca sa obtinem niste briose gen Tiramisu, si ciresele, lichiorul si frisca, pentru a transforma banalele briose in ceva care sa aminteasca de tortul Padurea Neagra. Eu zic ca ne-am descurcat si cu astea…

Desi teoretic filmarea efectiva ar fi trebuit sa dureze putin peste o ora, ca sa fie material la montaj pentru emisiunea de 30 min, noi am tinut saracii operatori vreo 3 ore jumate, pentru ca intre timp am trancanit, am ras, am mai gustat una alta de prin frigider (de exemplu, pesto din leurda si nuci, pe care l-am mancat cu ceva branzeturi de le avea pe-acolo, ca ni se facuse foame de la Prosecco si ciorba nu era gata), am mai incercat cate o ustensila, de mai aveau putin si cred ca ne luau la bataie.:) Sper insa ca am reusit sa-i imbunam macar cu o briosa…

Dupa filmare am dat o fuga si la Bacanie, unde am continuat in acelasi ton pana seara tarziu. Ba am facut si o prajitura impreuna, inspirata din tortul meu cu nuci si frisca:

Si sper sa nu fie ultima, ca tare mi-a mai placut sortul ala cu dungi de la Bacanie.:)

Distribuie articolul:

Scris de

Alina

Salutare! Eu sunt Alina si imi place sa gatesc. Pe scurt, despre mine: moldoveanca, blonda, 30 si ceva de ani, 10 si ceva de kile in plus, stau la curte. Am "decat" un sot, plus 3 catei. Crescuta la tara, pe undeva intre Onesti si Bacau, pe Valea Tazlaului. Foarte mandra de asta. Copilarie idilica, urcat in copaci, facut baie in rau etc.etc. Familie de profesori - tata invatator, mama profa de mate, sora profa de romana, matusi si verisori de asemenea. Eu... ASE. Lucrez in vanzari = mici satisfactii carieristice, mari nervi, stres si oboseala.

Gatitul e "pansamentul" meu aproape zilnic, care de cele mai multe ori functioneaza. OK, asta si vinul... Pe-aici gasiti rezultatele "tratamentului" meu. Enjoy.:)